Lecția 6.1 · 1 din 5 · Portofoliul
Alocarea pe clase de active: acțiuni, obligațiuni, numerar și studiile
Alocarea pe clase de active înseamnă cât din portofoliu ții în acțiuni, în obligațiuni, în numerar și în alte active. Ea decide în mare parte cât de mult urcă și coboară portofoliul de la o lună la alta. Se alege după orizont, după scăderile pe care le suporți și după când ai nevoie de bani.
Termenii din lecție
- Alocarea activelor
- Cât din bani pui în acțiuni, cât în obligațiuni și cât în numerar.
- Obligațiunea
- Un împrumut pe care îl dai unui stat sau unei companii, cu dobândă fixă.
- Scăderea maximă (drawdown)
- Cea mai mare cădere a prețului de la un vârf până la cel mai de jos punct de după.
- Portofoliul
- Toate investițiile tale la un loc: acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, numerar.
Ce este alocarea pe clase de active
În lecțiile din Începător ai văzut de ce te ajută diversificarea și ce au adus acțiunile, obligațiunile și aurul din 1900 încoace. Alocarea e pasul de deasupra: hotărăști ce parte din bani merge în fiecare tip de activ, înainte să alegi fonduri sau acțiuni.
Au adus cel mai mult pe termen lung, dar au avut și ani cu -40%. Partea din acțiuni decide aproape singură cât de tare se mișcă portofoliul.
Împrumuturi date statelor sau companiilor. Variază de obicei mai puțin, dar și ele scad când dobânzile urcă brusc, ca în 2022.
Depozite, titluri de stat pe termen scurt, fonduri monetare. Aproape nu scad, dar după inflație aduc puțin sau nimic.
Pe lângă acestea, unii oameni țin și alte active: aur, fonduri imobiliare (REIT), mărfuri. Ele se mișcă altfel decât acțiunile și obligațiunile, dar au și ele perioade lungi de scădere. Aurul, de exemplu, a scăzut în 1981, 1983 și 1984 cu câte 17-33% pe an.
Restul lecției e în abonament
Abonamentul deschide toate capitolele din Intermediar, Școala de trading, Psihologia investitorului și Avansat, cu exercițiile lor și repetițiile nelimitate.
Fă-ți cont gratuitCât explică alocarea din randamentul unui portofoliu
Fraza „alocarea explică 90% din randament” circulă de decenii și e o citare greșită. Roger Ibbotson și Paul Kaplan au arătat în 2000 că oamenii pun, de fapt, trei întrebări diferite și că fiecare are alt răspuns.
| Întrebarea | Ce au găsit Ibbotson și Kaplan |
|---|---|
| Cât din urcușurile și coborâșurile unui fond, în timp, vin din alocare? | circa 90% (mediana: 87,6% la fondurile mutuale, 90,7% la fondurile de pensii) |
| Cât din diferența de randament dintre două fonduri vine din alocare? | circa 40% (40% la fondurile mutuale, 35% la cele de pensii) |
| Ce parte din nivelul randamentului vine din alocare? | circa 100%, în medie |
Ibbotson și Kaplan, Financial Analysts Journal, ianuarie 2000: 10 ani de randamente lunare la 94 de fonduri mutuale echilibrate din SUA și 5 ani de randamente trimestriale la 58 de fonduri de pensii.
Atenție
De ce „100%” nu înseamnă că alegerile nu contează?
Pentru că, în medie, alegerile fondurilor nu au adăugat nimic peste amestecul de bază.
Al treilea rând compară randamentul fondului cu cel pe care l-ar fi avut dacă ar fi ținut pur și simplu amestecul de bază în fonduri pe indici. În medie, fondurile nu l-au depășit: după comisioane și alte costuri, alegerile și momentul tranzacțiilor nu au adus nimic în plus. Pentru un fond anume însă, alegerile pot însemna mult peste sau mult sub. Al doilea rând arată exact asta: 60% din diferențele dintre fonduri nu vin din alocare.
Cât au scăzut istoric amestecurile de acțiuni și obligațiuni
Coloane cu cea mai mare scădere de la un sfârșit de an la altul, în 1928-2025, pentru amestecuri de acțiuni și obligațiuni americane rebalansate anual: 100% acțiuni -64,8%, 80/20 -53,5%, 60/40 -40,1% (toate între 1928 și 1932), 40/60 -25,6%, 20/80 -17,9% (în 2022).
| Amestecul | Câștig pe an | Cel mai slab an | Ani pe minus |
|---|---|---|---|
| 100% acțiuni | 10,0% | -43,8% (1931) | 26 din 98 |
| 80% acțiuni, 20% obligațiuni | 9,3% | -35,6% (1931) | 25 din 98 |
| 60% acțiuni, 40% obligațiuni | 8,3% | -27,3% (1931) | 21 din 98 |
| 40% acțiuni, 60% obligațiuni | 7,2% | -19,1% (1931) | 20 din 98 |
| 20% acțiuni, 80% obligațiuni | 6,0% | -17,9% (2022) | 15 din 98 |
Calculul nostru, 1928-2025, din randamentele anuale publicate de Aswath Damodaran (NYU Stern): S&P 500 cu dividende și titluri de stat americane pe 10 ani, rebalansate la sfârșitul fiecărui an. În dolari, înainte de inflație, costuri și impozite. Rezultatele trecute nu se repetă neapărat.
Graficul și tabelul folosesc date anuale: scăderile sunt măsurate de la un sfârșit de an la altul, așa că arată mai puțin decât s-a pierdut de fapt. În timpul anilor scăderile au fost mai mari: indicele S&P 500 a scăzut cu 56,8% la închidere între 9 octombrie 2007 și 9 martie 2009, deși pe ani calendaristici cea mai mare scădere a fost -36,55%, în 2008 (cu dividende).
Cum alegi alocarea: orizontul, riscul și nevoia de bani
- Când ai nevoie de bani?Banii pentru avansul unei case peste doi ani nu pot aștepta revenirea după o scădere de 40%. Banii pentru pensie, peste 25 de ani, pot.
- Ce scădere suporți fără să vinzi?Gândește-te în lei, nu în procente: 30% din 100.000 de lei înseamnă 30.000 de lei mai puțin pe ecran. Cine vinde în panică transformă scăderea în pierdere.
- Ai bani de urgență separat?Dacă un șomaj sau o reparație te obligă să vinzi acțiuni într-un an prost, alocarea ta reală e mai riscantă decât pare pe hârtie.
Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: G. Brinson, R. Hood și G. Beebower, „Determinants of Portfolio Performance”, Financial Analysts Journal, 1986 (91 de fonduri de pensii din SUA, 1974-1983, R² mediu 93,6%), după descrierea din R. Ibbotson și P. Kaplan, „Does Asset Allocation Policy Explain 40, 90, or 100 Percent of Performance?”, Financial Analysts Journal, vol. 56, nr. 1, ianuarie 2000; randamentele anuale 1928-2025 ale S&P 500 cu dividende, ale titlurilor de stat americane pe 10 ani și ale aurului din setul de date al lui Aswath Damodaran (NYU Stern, actualizat la 5 ianuarie 2026), cu calculele noastre pentru amestecuri; S&P 500, maximul din 9 octombrie 2007 și minimul din 9 martie 2009. Exemplele de portofolii sunt ilustrative, nu recomandări.