Macroeconomie și dobânzi · actualizat 21 octombrie 2026
Ce este deflația și de ce poate fi periculoasă
Deflația înseamnă că prețurile scad, în medie, de la un an la altul: inflația devine negativă. Pare o veste bună pentru cumpărători, dar o deflație lungă încetinește economia, pentru că oamenii și firmele amână cheltuielile.
Cum funcționează
Deflația apare când inflația anuală trece sub zero. Cauza contează: o scădere de prețuri dintr-o tehnologie mai ieftină sau dintr-o tăiere de TVA e trecătoare. O deflație din cerere slabă e mai periculoasă: firmele vând mai puțin, taie salarii și locuri de muncă, iar oamenii cheltuiesc și mai puțin. Datoriile devin și ele mai grele, pentru că suma rămâne aceeași, iar banii valorează mai mult.
Exemplu de calcul
Coșul de cumpărături costa 2.000 de lei anul trecut. Azi costă 1.960 de lei.
Banii cumpără cu 2% mai mult. Un credit de 100.000 de lei rămâne însă 100.000 de lei, deci, raportat la prețuri, devine mai greu.
Ce să reții
Japonia a avut perioade lungi cu prețuri care scădeau, din anii 1990 până în anii 2010, cu o economie care a crescut foarte încet. În România, inflația a fost negativă în 2015-2016, mai ales din cauza scăderii TVA la alimente: un caz trecător, fără criză.
Când deflația te poate păcăli
Nu orice scădere de prețuri e deflație: televizoarele se ieftinesc de ani buni fără ca economia să aibă vreo problemă. Dezinflația e altceva: prețurile cresc în continuare, doar mai încet.
Termeni înrudiți
Întrebări despre deflația
Deflația e bună sau rea?
Pe termen scurt, prețurile mici ajută cumpărătorii. O deflație lungă, din cerere slabă, scade salariile, profiturile și locurile de muncă, de aceea băncile centrale încearcă să o evite.
Ce face banca centrală când apare deflația?
Scade dobânzile, uneori până la zero sau sub zero, și poate cumpăra obligațiuni (relaxare cantitativă) ca să pună mai mulți bani în economie.
Explicațiile sunt informative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde.
Înapoi la glosar