🇬🇧 English 🇷🇴 Română 🇪🇸 Español în curând 🇫🇷 Français în curând 🇩🇪 Deutsch în curând
Conectează-te Înregistrează-te
e
Înapoi

Lecția 1.1 · 1 din 5 · Cum te păcălește mintea

Ancorarea în investiții: de ce prețul de cumpărare te încurcă

Ancorarea înseamnă că pornești de la un număr pe care l-ai văzut și te ajustezi prea puțin față de el, chiar când numărul nu are legătură cu întrebarea. La bursă, ancorele obișnuite sunt prețul de cumpărare, maximul pe 52 de săptămâni și ținta analiștilor. Regula: decizia pornește de la ce valorează firma azi.

6 minIntermediarActualizat 29 octombrie 2026
0 din 6 exerciții

Termenii din lecție

Maximul de 52 de săptămâni
Cel mai mare preț din ultimul an și cât de departe e prețul de azi de el.
Prețul țintă
Prețul la care analiștii cred că va ajunge acțiunea în 12 luni.
Valoarea justă
Cât ar trebui să valoreze o acțiune, după afacerea din spatele ei.

Întrebarea de deschidere

Ai cumpărat o acțiune cu 200 de lei. Acum costă 140 de lei. Care întrebare te ajută cel mai mult să decizi ce faci cu ea?

Nu contează dacă greșești: încercarea te ajută să ții minte.

Ce este ancorarea: experimentul cu roata norocului

Înainte de explicație, un test scurt. Răspunde repede, fără calculator, cum ai răspunde dacă ai avea doar câteva secunde.

Estimează

Ai 5 secunde, fără calculator: cât face 8 × 7 × 6 × 5 × 4 × 3 × 2 × 1? Dă un interval în care crezi că e rezultatul.

Cât de sigur ești?

Definiție

Ce este ancorarea?

Pornești de la un număr și te ajustezi prea puțin față de el.

În 1974, psihologii Amos Tversky și Daniel Kahneman au învârtit în fața participanților o roată cu numere de la 0 la 100. Apoi i-au întrebat dacă procentul țărilor africane din ONU e mai mare sau mai mic decât numărul ieșit și le-au cerut o estimare. Grupul la care roata s-a oprit la 10 a dat, la mediană, 25%. Grupul la care s-a oprit la 65 a dat 45%. Numărul era evident întâmplător și totuși a mutat estimarea cu 20 de puncte. Nici recompensele pentru răspunsuri exacte nu au redus efectul.

25%estimarea când roata arăta 10
față de
45%estimarea când roata arăta 65

Mediane din Tversky și Kahneman, Science, 1974.

Verifică-te

Ce a arătat experimentul cu roata?

Ancorarea la prețul de cumpărare

Prețul cu care ai cumpărat e cel mai vizibil număr din contul tău: îl vezi lângă fiecare poziție, cu câștigul în verde sau pierderea în roșu. Pentru decizia de azi însă nu spune nimic despre firmă. Spune doar cât ai plătit tu, iar ceilalți cumpărători și vânzători nu știu și nu le pasă.

  • Aștepți să revină la prețul tău, apoi vinziPrețul de cumpărare devine linia de sosire, deși s-ar putea ca firma să nu mai merite nici prețul de azi.
  • Cumperi mai mult doar ca să scazi prețul mediuMedia mai mică arată bine în cont, dar decizia e bună doar dacă ai cumpăra firma oricum, la prețul de azi.
  • Vinzi un câștigător doar pentru că a „urcat destul” față de prețul tăuCâștigul față de prețul tău nu spune dacă acțiunea e scumpă sau ieftină acum.

Calculează

Ai cumpărat cu 200 de lei, iar acum acțiunea costă 140 de lei. Cu cât la sută trebuie să crească prețul ca să ajungă înapoi la 200 de lei?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Mit sau adevăr?

„Nu am pierdut nimic cât timp nu vând.”

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Maximul pe 52 de săptămâni și ținta analiștilor

Exemplu

Ce au găsit George și Hwang despre maximul pe 52 de săptămâni?

Acțiunile aproape de maximul pe 52 de săptămâni au avut, în medie, randamente mai mari după aceea, nu mai mici.

Thomas George și Chuan-Yang Hwang au studiat acțiunile americane din 1963 până în 2001 (Journal of Finance, 2004). Cât de aproape era prețul de maximul pe 52 de săptămâni a prezis randamentele următoare mai bine decât randamentele trecute, iar efectul nu s-a inversat pe termen lung. Explicația propusă de autori: investitorii folosesc maximul ca punct de referință și, când prețul se apropie de el, ezită să-l urce mai sus, chiar dacă veștile ar justifica asta. E o explicație prin ancorare, nu o certitudine, iar un rezultat istoric nu e o regulă de cumpărare.

Verifică-te

O acțiune e cu 40% sub maximul ei pe 52 de săptămâni. Ce poți spune doar din asta?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Și ținta analiștilor e un număr care rămâne în minte. O țintă de 300 de lei pare să spună „acțiunea valorează 300”. De fapt e estimarea unui analist, făcută la o dată anume, pe baza unor ipoteze. Întrebarea utilă nu e „cât de departe e ținta?”, ci „ce ipoteze stau în spate și le cred și eu?”.

  1. Acoperă prețul de cumpărareCând decizi, uită-te la rezultatele și evaluarea de azi, ca și cum n-ai avea acțiunea.
  2. Pune întrebarea de azi„Aș cumpăra-o acum, la prețul ăsta, cu ce știu acum?” Dacă răspunsul e nu, scrie de ce o mai ții.
  3. Fă-ți estimarea înainte să vezi ținteScrie un interval pentru valoarea justă, apoi compară-l cu ținta analiștilor, nu invers.
  4. Folosește mai multe repereCompară cu firme asemănătoare și cu istoria firmei, nu cu un singur număr.

Ce ai face tu?

Ai cumpărat acțiuni cu 50 de lei. Firma a anunțat rezultate slabe, iar acum acțiunea costă 38 de lei. Ce faci?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Ce ai învățat

  • Ancorarea: pornești de la un număr văzut și te ajustezi prea puțin, chiar când numărul e întâmplător.
  • La bursă, ancorele obișnuite sunt prețul de cumpărare, maximul pe 52 de săptămâni și ținta analiștilor.
  • Regula: decizia pornește de la valoarea de azi; întrebi „aș cumpăra-o acum, la prețul ăsta?”.

Ai ajuns la final

Salvează ce ai învățat

Cu un cont gratuit îți ținem minte lecțiile, îți aducem înapoi întrebările greșite exact când e nevoie și îți vezi seria de zile.

Salvează progresul cu un cont gratuit
Lecția următoare · 6 minCăutarea confirmării

Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: A. Tversky, D. Kahneman, „Judgment under Uncertainty: Heuristics and Biases”, Science 185, 1974, pp. 1124-1131; R. A. Klein și alții, „Investigating variation in replicability: A Many Labs replication project”, Social Psychology 45(3), 2014; T. J. George, C.-Y. Hwang, „The 52-Week High and Momentum Investing”, Journal of Finance 59(5), 2004, pp. 2145-2176; consultate pe 29 octombrie 2026. Exemplele cu 200, 140, 50 și 38 de lei sunt ilustrative.