🇬🇧 English 🇷🇴 Română 🇪🇸 Español în curând 🇫🇷 Français în curând 🇩🇪 Deutsch în curând
Conectează-te Înregistrează-te
e
Înapoi

Lecția 1.5 · 5 din 5 · Cum te păcălește mintea

Euristica reprezentativității: problema Linda și investițiile

Reprezentativitatea înseamnă să judeci cât de probabil e ceva după cât de mult seamănă cu imaginea pe care o ai în minte. La bursă, o poveste care „seamănă” cu un câștigător, o firmă admirată sau câteva rezultate bune la rând par dovezi. Regula: pornești de la rata de bază și te uiți cât de mare e eșantionul.

7 minIntermediarActualizat 29 octombrie 2026
0 din 6 exerciții

Termenii din lecție

Acțiunile de creștere
Companii ale căror vânzări și profit cresc mult mai repede decât media.
Acțiunile value
Acțiuni ieftine față de profitul, bilanțul sau dividendele companiei.

Întrebarea de deschidere

Linda are 31 de ani, e necăsătorită, directă și foarte inteligentă. A studiat filozofia. În facultate a fost foarte preocupată de discriminare și de justiția socială și a participat la demonstrații antinucleare. Ce e mai probabil?

Nu contează dacă greșești: încercarea te ajută să ții minte.

Problema Linda: ce este reprezentativitatea

Definiție

Ce este reprezentativitatea?

Judeci probabilitatea după asemănare, nu după cât de des se întâmplă ceva.

Amos Tversky și Daniel Kahneman au analizat problema Linda într-un articol din 1983. Participanții au ordonat opt afirmații despre ea, după cât de probabile li se păreau. „Casieră la bancă și feministă” a fost pusă înaintea lui „casieră la bancă” de 89% dintre studenții fără cursuri de probabilități sau statistică (Stanford și British Columbia), de 90% dintre cei care făcuseră cel puțin un curs de statistică și de 85% dintre doctoranzii în științele deciziei de la Stanford. Într-o variantă cu doar două opțiuni (primele două de mai sus), 85% din 142 de studenți au ales varianta dublă. Explicația autorilor: impresia puternică că „feministă și casieră” o reprezintă mai bine pe Linda.

89%studenți fără statistică
și
85%doctoranzi în științele deciziei

Au pus „casieră și feministă” înaintea lui „casieră”. Tversky și Kahneman, 1983.

Mit sau adevăr?

„Cu cât o poveste despre o firmă are mai multe detalii care se potrivesc, cu atât e mai probabil să fie adevărată.”

Calculează

Exemplu ilustrativ: planul unei firme are nevoie ca 5 lucruri să meargă bine (produs, fabrică, finanțare, aprobări, clienți). Fiecare are 80% șanse, independent de celelalte. Care e probabilitatea ca toate cinci să reușească, în procente?

%
Un indiciu

Înmulțește 0,8 cu el însuși de 5 ori.

Rata de bază ignorată: un exercițiu calculat

În același articol din 1974, participanții au citit descrieri de oameni luate, li s-a spus, dintr-un grup de ingineri și avocați. Unii au aflat că grupul avea 70% ingineri și 30% avocați, alții invers. Când n-au primit nicio descriere, au răspuns corect 70% și 30%. Când au primit o descriere fără nicio informație utilă despre meserie, au răspuns 50%, indiferent de grup. Descrierea a acoperit rata de bază.

Calculează

Exemplu ilustrativ: din 1.000 de firme mici, 5% devin câștigătoare mari în 5 ani. Un filtru care caută firme care „seamănă cu un câștigător” le prinde pe 80% dintre ele, dar marchează și 20% din firmele obișnuite. O firmă trece de filtru. Care e probabilitatea, în procente, să fie o câștigătoare mare?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Exemplu

De ce iese atât de puțin?

Pentru că rata de bază, 5%, e mică, iar greșelile filtrului se aplică la o mulțime mare de firme.

Intuiția se uită la cât de bine seamănă firma cu un câștigător (filtrul prinde 80%) și uită cât de rare sunt câștigătoarele. Calculul pe numere întregi, ca mai jos, e cel mai simplu mod de a nu uita rata de bază.

  1. 1.000 de firme50 sunt câștigătoare mari (5%), 950 sunt obișnuite
  2. Filtrul prinde 80% din câștigătoare40 de câștigătoare marcate
  3. Filtrul greșește la 20% din celelalte190 de firme obișnuite marcate
  4. Din 230 de firme marcate40 sunt câștigătoare: 17,4%

„Companie bună = acțiune bună” și legea numerelor mici

Studiu

Ce randamente au avut acțiunile firmelor admirate?

Mai mici, în medie, decât ale firmelor ocolite.

Deniz Anginer și Meir Statman au folosit lista anuală a revistei Fortune, „America’s Most Admired Companies”. Din aprilie 1983 până în decembrie 2007, acțiunile firmelor admirate au avut în medie randamente mai mici decât ale firmelor ocolite, iar creșterea admirației a fost urmată, în medie, de randamente mai mici. Rezultatele firmelor ocolite au fost însă foarte împrăștiate, deci un investitor care ar fi vrut să profite de diferență ar fi trebuit să le cumpere pe multe. Iar în versiunea de lucru a studiului, avantajul firmelor ocolite nu mai era semnificativ statistic după ce se ținea cont de mărimea firmelor, de evaluare și de momentum. O firmă bună și o acțiune bună sunt lucruri diferite: a doua depinde și de prețul plătit.

Verifică-te

De ce o firmă excelentă nu înseamnă automat o acțiune bună de cumpărat?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Verifică-te

Într-un oraș sunt două spitale. În cel mare se nasc circa 45 de copii pe zi, în cel mic circa 15. Cam jumătate dintre nou-născuți sunt băieți. Care spital va avea, într-un an, mai multe zile în care peste 60% dintre nou-născuți sunt băieți?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Atenție

Ce este „legea numerelor mici”?

Credința că și un eșantion mic seamănă bine cu întregul.

În 1971, Tversky și Kahneman au întrebat 84 de psihologi: un studiu cu 20 de participanți a dat un rezultat semnificativ statistic; cât de probabil e ca un studiu nou, cu 10 participanți, să dea și el un rezultat semnificativ? Răspunsul median a fost circa 85%. O estimare rezonabilă era circa 48%. La bursă, aceeași greșeală apare când tragi concluzii din trei ani buni ai unui fond, din zece tranzacții reușite sau din câteva rezultate trimestriale la rând.

  1. Pornește de la rata de bazăÎntreabă întâi cât de des reușesc, în general, firmele sau fondurile de acest fel.
  2. Numără eșantionulTrei ani sau zece tranzacții sunt puțini ca să deosebești priceperea de noroc.
  3. Desparte firma de acțiuneO firmă bună devine o investiție bună doar la un preț potrivit.
  4. Fă calculul pe numere întregiCa în exercițiul cu 1.000 de firme: câte trec de filtru și câte dintre ele sunt cu adevărat ce cauți.

Ce ai face tu?

Un prieten a câștigat la ultimele 4 acțiuni cumpărate, toate firme tinere de tehnologie, și îți propune a cincea, „care seamănă cu celelalte”. Ce faci?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Ce ai învățat

  • Reprezentativitatea: judeci probabilitatea după asemănare; în problema Linda, 85-90% au ales varianta mai puțin probabilă.
  • Rata de bază contează: când ce cauți e rar, chiar și un filtru bun marchează mai ales cazuri obișnuite.
  • O firmă admirată nu e automat o acțiune bună, iar câteva reușite la rând sunt un eșantion prea mic ca să tragi concluzii.

Ai ajuns la final

Salvează ce ai învățat

Cu un cont gratuit îți ținem minte lecțiile, îți aducem înapoi întrebările greșite exact când e nevoie și îți vezi seria de zile.

Salvează progresul cu un cont gratuit
Lecția următoare · 7 minAversiunea la pierdere

Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: A. Tversky, D. Kahneman, „Extensional versus intuitive reasoning: The conjunction fallacy in probability judgment”, Psychological Review 90(4), 1983, pp. 293-315 (tabelul 1 și varianta cu două opțiuni); A. Tversky, D. Kahneman, „Judgment under Uncertainty: Heuristics and Biases”, Science 185, 1974, pp. 1124-1131; A. Tversky, D. Kahneman, „Belief in the law of small numbers”, Psychological Bulletin 76(2), 1971, pp. 105-110; D. Anginer, M. Statman, „Stocks of Admired and Spurned Companies”, Journal of Portfolio Management 36(3), 2010, pp. 71-77; consultate pe 29 octombrie 2026. Exercițiile cu 1.000 de firme și cu cei 5 pași sunt ilustrative.