🇬🇧 English 🇷🇴 Română 🇪🇸 Español în curând 🇫🇷 Français în curând 🇩🇪 Deutsch în curând
e
Înapoi

Lecția 1.2 · 2 din 5 · Cum te păcălește mintea

Biasul de confirmare în investiții: de ce cauți doar știrile bune

Căutarea confirmării înseamnă să cauți și să citești informațiile în felul care îți dă dreptate, nu pe cele care ți-ar arăta că greșești. La bursă, ajungi să citești doar știrile bune despre acțiunile tale. Antidotul: scrii dinainte ce te-ar face să te răzgândești și cauți activ argumentele contra.

6 minIntermediarActualizat 29 octombrie 2026
0 din 6 exerciții

Termenii din lecție

Portofoliul
Toate investițiile tale la un loc: acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, numerar.
Raportările trimestriale
Cifrele pe trei luni pe care companiile listate le publică de patru ori pe an.

Întrebarea de deschidere

Ești convins că acțiunile unei firme vor crește mult. Ce căutare îți aduce cea mai utilă informație?

Nu contează dacă greșești: încercarea te ajută să ții minte.

Ce este biasul de confirmare: experimentul 2-4-6

Un joc scurt, înainte de explicație. Îți spun trei numere: 2, 4, 6. Ele respectă o regulă pe care o știu doar eu. Ca s-o afli, propui alte trei numere, iar eu îți spun doar „da, respectă regula” sau „nu”.

Verifică-te

Bănuiești că regula e „numere pare, din 2 în 2”. Ce trei numere te învață cel mai mult despre regula reală?

Definiție

Ce a găsit Wason în 1960?

Doar 6 din 29 de participanți au anunțat regula corectă din prima.

Psihologul P. C. Wason le-a dat unor studenți tripletul 2-4-6 și le-a cerut să găsească regula propunând alte triplete. Trebuiau să o anunțe doar când erau foarte siguri. Regula era „trei numere în ordine crescătoare”. De regulă, participanții au propus doar triplete care se potriveau cu propria bănuială, au primit „da” după „da” și au anunțat o regulă greșită: 13 au anunțat întâi o regulă greșită, iar alți 9 au anunțat două sau mai multe.

6au găsit regula din prima
din
29participanți

Wason, Quarterly Journal of Experimental Psychology, 1960.

Psihologul Raymond Nickerson, într-un articol de sinteză din 1998, definește fenomenul așa: căutarea sau interpretarea dovezilor în feluri părtinitoare față de convingerile, așteptările sau ipoteza pe care le ai deja. Nu e vorba de rea-credință. Să verifici exemple care se potrivesc pare natural, doar că un „da” la o întrebare ușoară nu îți spune dacă ai dreptate.

Cum alegi știrile care îți confirmă investiția

Studiu

Ce s-a văzut pe un forum de acțiuni?

Investitorii au dat mai multă greutate mesajelor care le susțineau părerea și au tranzacționat mai mult.

Un studiu din 2013 (Park și colegii, Information Systems Research) a urmărit 502 investitori de pe unul dintre cele mai mari forumuri de acțiuni din Coreea de Sud. Investitorii au tratat preferențial mesajele care le confirmau părerea, mai ales cei care credeau că știu mult despre piață și cei cu păreri puternice despre o acțiune. Cei cu acest bias erau și mai încrezători, tranzacționau mai des și așteptau de la piață randamente mai mari decât era justificat.

Potrivește termenii

Potrivește fiecare obicei cu forma de căutare a confirmării pe care o arată.

Apasă un termen, apoi definiția lui.

Corectează analistul

Ce e greșit în raționamentul acesta?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Avocatul diavolului: lista de motive pentru care ai greși

Gata să începi?

Ce ajută, după studii?

Să te gândești activ la opusul a ce crezi, nu doar să-ți propui să fii obiectiv.

În două experimente publicate în 1984, psihologii Lord, Lepper și Preston au arătat că îndemnul de a te gândi la posibilitățile opuse a redus biasul mai mult decât rugămintea de a fi cât mai corect și nepărtinitor. Nickerson notează că, atunci când oamenilor li s-a cerut să scrie motive împotriva propriei păreri, excesul de încredere a scăzut în unele studii, dar nu a dispărut. Iar singuri, fără să li se ceară, oamenii rareori fac asta.

Pune în ordine

Pune pașii rutinei „avocatul diavolului” în ordinea în care îi faci.

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Mit sau adevăr?

„Acțiunea a urcat după ce am cumpărat-o, deci teza mea era corectă.”

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit
  1. Scrie teza înainte de cumpărareTrei rânduri: de ce ar trebui să câștige firma și în cât timp.
  2. Scrie trei motive pentru care ai putea greșiCele mai bune argumente contra pe care le găsești, nu cele ușor de respins.
  3. Scrie semnalul de ieșireDe exemplu: „dacă marja scade două trimestre la rând sub X”. E mai ușor de respectat când e scris dinainte.
  4. Citește un scepticCaută o analiză a cuiva care nu are acțiunea sau care o vede supraevaluată.

Ce ai face tu?

Ai acțiuni la o firmă de care ești convins. Dai peste un articol lung, bine argumentat, care spune că firma e mult supraevaluată. Ce faci?

Exercițiul acesta e în contul gratuit. Acolo îți salvăm și progresul.

Fă-ți cont gratuit

Ce ai învățat

  • Căutarea confirmării: cauți și interpretezi informațiile în felul care îți dă dreptate.
  • În experimentul lui Wason, doar 6 din 29 de oameni au găsit regula din prima, pentru că au testat doar ce se potrivea cu bănuiala lor.
  • Regula: scrii dinainte teza, trei motive pentru care ai greși și semnalul de ieșire, apoi cauți activ argumentele contra.

Ai ajuns la final

Salvează ce ai învățat

Cu un cont gratuit îți ținem minte lecțiile, îți aducem înapoi întrebările greșite exact când e nevoie și îți vezi seria de zile.

Salvează progresul cu un cont gratuit
Lecția următoare · 6 minDisponibilitatea

Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: P. C. Wason, „On the failure to eliminate hypotheses in a conceptual task”, Quarterly Journal of Experimental Psychology 12(3), 1960, pp. 129-140; R. S. Nickerson, „Confirmation Bias: A Ubiquitous Phenomenon in Many Guises”, Review of General Psychology 2(2), 1998, pp. 175-220; J. Park, P. Konana, B. Gu, A. Kumar, R. Raghunathan, „Information Valuation and Confirmation Bias in Virtual Communities: Evidence from Stock Message Boards”, Information Systems Research 24(4), 2013, pp. 1050-1067; C. G. Lord, M. R. Lepper, E. Preston, „Considering the opposite: A corrective strategy for social judgment”, Journal of Personality and Social Psychology 47(6), 1984, pp. 1231-1243; consultate pe 29 octombrie 2026.