Lecția 2.5 · 5 din 5 · Emoțiile și banii
Efectul de înzestrare: de ce ții la acțiunile pe care le ai deja
Efectul de înzestrare înseamnă că cerem mai mult pe un lucru doar pentru că e al nostru. În experimentul cu căni din 1990, proprietarii cereau în mediană 7,12 $, iar cumpărătorii ofereau 2,87 $, de circa 2,5 ori mai puțin. La acțiunile moștenite sau ale angajatorului, testul simplu e: aș cumpăra-o azi, la prețul ăsta?
Termenii din lecție
- Diversificarea
- Împarți banii pe mai multe investiții, ca o singură greșeală să nu te doară prea tare.
- Portofoliul
- Toate investițiile tale la un loc: acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, numerar.
- Acțiunea
- O bucată mică dintr-o companie, pe care o poți cumpăra la bursă.
Testul: cana ta
Restul lecției e în abonament
Abonamentul deschide toate capitolele din Intermediar, Școala de trading, Psihologia investitorului și Avansat, cu exercițiile lor și repetițiile nelimitate.
Fă-ți cont gratuitExperimentul cu cănile: Kahneman, Knetsch și Thaler (1990)
Definiție
Ce este efectul de înzestrare?
Valoarea pe care o dăm unui lucru crește când devine al nostru.
Daniel Kahneman, Jack Knetsch și Richard Thaler au publicat experimentele în 1990, în Journal of Political Economy. La Cornell, într-o clasă de 44 de studenți, cei de pe un loc din două (22) au primit câte o cană cu sigla universității, care se vindeau cu 6 $ la librărie. Teoria spunea că jumătate dintre căni ar trebui să-și schimbe proprietarul, adică 11. În cele patru piețe s-au făcut doar 4, 1, 2 și 2 tranzacții. Prețul median de vânzare a fost de peste două ori prețul median de cumpărare.
Experimentul 6, la Simon Fraser, a adăugat o a treia grupă. Cei 77 de studenți au fost împărțiți la întâmplare în vânzători (au primit cana și spun cu cât o vând), cumpărători (spun cât ar da pe ea) și alegători (aleg între cană și o sumă de bani).
Acțiunile moștenite și acțiunile angajatorului
La bursă, efectul de înzestrare se vede mai ales la acțiunile pe care nu le-ai ales tu: moștenite, primite ca bonus sau cumpărate de ani de zile la firma unde lucrezi. Pentru că sunt ale tale, le judeci mai blând decât ai judeca o acțiune nouă.
Din studiu
Cât țin angajații în acțiunile propriei firme?
Circa o treime din activele planurilor mari de pensii din SUA erau în acțiunile angajatorului.
Shlomo Benartzi a arătat în 2001, în The Journal of Finance, că și circa un sfert din contribuțiile pe care angajații le puteau direcționa liber mergeau tot în acțiunile firmei. El numește strategia „îndoielnică” din perspectiva diversificării. La firmele cu cele mai slabe randamente din ultimii 10 ani, angajații puneau 10,37% din contribuțiile direcționate liber în acțiunile firmei; la cele cu cele mai bune, 39,70%. Alocările nu au prezis însă randamentele viitoare. Benartzi explică tiparul prin extrapolarea trecutului, nu prin efectul de înzestrare, dar rezultatul e același: prea mult într-un singur loc.
Întrebarea „aș cumpăra-o azi?”
Gata să începi?
Ce faci concret
Te întrebi: dacă aș avea suma în numerar, aș cumpăra acțiunea asta azi, la prețul ăsta, în cantitatea asta?
Întrebarea te mută din rolul de vânzător în rolul de alegător, adică acolo unde, în experiment, prețurile au fost mai realiste. Dacă răspunsul e „da”, păstrezi cu un motiv. Dacă e „nu” sau „da, dar mai puțin”, ai aflat cât e efectul de înzestrare și cât e convingere. Răspunsul nu cere să vinzi totul: poți păstra o parte, ales.
- Scrie valoarea de azi a acțiuniiîn lei, nu în procente față de prețul inițial
- Imaginează-ți că e numerarce ai face cu suma, de la zero?
- Hotărăște ponderea pe care ai alege-ocât scrie planul tău pentru o singură acțiune
- Ajustează treptat, cu impozitul calculatși scrie decizia, ca să nu o reiei din nou la fiecare scădere
Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: D. Kahneman, J. Knetsch, R. Thaler, „Experimental Tests of the Endowment Effect and the Coase Theorem”, Journal of Political Economy 98(6), 1990, pp. 1325-1348; D. Kahneman, J. Knetsch, R. Thaler, „Anomalies: The Endowment Effect, Loss Aversion, and Status Quo Bias”, Journal of Economic Perspectives 5(1), 1991, pp. 193-206; C. Plott, K. Zeiler, American Economic Review 95(3), 2005, pp. 530-545; S. Benartzi, „Excessive Extrapolation and the Allocation of 401(k) Accounts to Company Stock”, The Journal of Finance 56(5), 2001, pp. 1747-1764. Exemplele cu portofoliul și cu cana de 30 de lei sunt ilustrative.