Lecția 2.3 · 3 din 5 · Emoțiile și banii
Regretul în investiții: frica de a greși, acțiune și inacțiune
Regretul e durerea de a afla că altă alegere ar fi ieșit mai bine. Teoria regretului (Loomes și Sugden, 1982) spune că îl anticipăm și îl punem în decizie. Într-un studiu clasic al lui Kahneman și Tversky (1982), 92% au spus că investitorul care și-a schimbat acțiunile simte mai mult regret decât cel care n-a făcut nimic, la aceeași pierdere.
Termenii din lecție
- Portofoliul
- Toate investițiile tale la un loc: acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, numerar.
- Investiția periodică (DCA)
- Investești aceeași sumă la intervale fixe, indiferent de preț.
- Rebalansarea
- Readuci portofoliul la procentele alese, vânzând ce a crescut și cumpărând ce a rămas în urmă.
Testul: Paul și George
Restul lecției e în abonament
Abonamentul deschide toate capitolele din Intermediar, Școala de trading, Psihologia investitorului și Avansat, cu exercițiile lor și repetițiile nelimitate.
Fă-ți cont gratuitCe este teoria regretului
Definiție
Ce este teoria regretului?
Când alegi, compari în minte rezultatul tău cu cel pe care l-ai fi avut cu cealaltă alegere.
Graham Loomes și Robert Sugden au propus-o în 1982, în The Economic Journal, iar David Bell a publicat independent aceeași idee în același an, în Operations Research. Simți regret dacă alternativa ar fi ieșit mai bine și bucurie dacă ar fi ieșit mai prost. Loomes și Sugden scriu că oamenii încearcă să anticipeze aceste sentimente și le iau în calcul când decid. Regretul anticipat scade dacă nu afli niciodată ce ar fi adus varianta la care ai renunțat.
Pe termen scurtdoare mai tare ce ai făcut
- Ai vândut și acțiunea a urcat
- Ai cumpărat și a scăzut imediat
- Te poate face să nu mai acționezi deloc
Pe termen lungdoare mai tare ce n-ai făcut
- Ai amânat ani de zile să începi să investești
- N-ai schimbat un fond scump, deși știai
- Se strânge încet și se vede târziu
Thomas Gilovich și Victoria Medvec au arătat în 1994 că regretul are un tipar în timp: acțiunile dor mai tare pe termen scurt, dar inacțiunile sunt regretate mai mult pe termen lung. Cele mai mari regrete ale oamenilor țin, de obicei, de lucruri pe care nu le-au făcut.
Cum te paralizează sau te împinge regretul la bursă
Aștepți „momentul potrivit” ca să nu regreți o scădere imediat după ce cumperi. Amânarea nu se simte ca o decizie, dar e una.
Frica de a vedea un plus transformat în minus te împinge să vinzi devreme. Shefrin și Statman pun regretul între cauzele efectului de dispoziție.
Fiecare verificare reaprinde regretul și te poate împinge spre o decizie nouă, luată ca să-l repari.
Un exemplu ilustrativ: ai 10.000 de lei de investit într-un fond pe indice. Le poți investi pe toți acum, jumătate acum și jumătate peste trei luni, sau niciunul deocamdată. Uite ce ai după trei luni dacă piața urcă sau scade cu 20%:
| Ce faci | Piața +20% | Piața -20% | Regretul cel mai mare |
|---|---|---|---|
| Tot acum | 12.000 de lei | 8.000 de lei | 2.000 de lei (dacă scade) |
| Jumătate acum | 11.000 de lei | 9.000 de lei | 1.000 de lei (în orice caz) |
| Nimic acum | 10.000 de lei | 10.000 de lei | 2.000 de lei (dacă urcă) |
Exemplu ilustrativ, cu banii neinvestiți ținuți fără dobândă. Regretul = cât ai fi avut în plus cu cea mai bună alegere, în scenariul cel mai prost pentru tine.
Regula: decizia luată dinainte și scrisă
Gata să începi?
Ce faci concret
Hotărăști când ești calm și scrii decizia, cu motivele ei.
O decizie scrisă dinainte face două lucruri. Te scoate din momentul greu, când regretul anticipat cântărește cel mai mult. Și, după aceea, îți arată că ai urmat un plan rezonabil, chiar dacă rezultatul a ieșit prost. Lecția despre disciplina din Școala de trading arată ce au găsit studiile despre regulile „dacă se întâmplă X, fac Y”, iar lecția despre planul de investiții are un model de plan.
- Ce fac și când„Investesc 10.000 de lei în două tranșe, pe 1 martie și pe 1 iunie.”
- De cemotivul, în una-două fraze
- Ce m-ar face să mă răzgândescun fapt concret, nu o scădere de preț
- Ce fac dacă iese prost„Dacă scade cu 20%, nu vând; recitesc nota.”
Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: G. Loomes, R. Sugden, „Regret Theory: An Alternative Theory of Rational Choice Under Uncertainty”, The Economic Journal 92(368), 1982, pp. 805-824; D. Bell, „Regret in Decision Making under Uncertainty”, Operations Research 30(5), 1982, pp. 961-981; H. Bleichrodt, P. Wakker, „Regret Theory: A Bold Alternative to the Alternatives”, The Economic Journal 125(583), 2015, pp. 493-532; exemplul Paul și George (Kahneman și Tversky, 1982) și procentul de 92%, după T. Gilovich, V. Medvec, „The Temporal Pattern to the Experience of Regret”, Journal of Personality and Social Psychology 67(3), 1994, pp. 357-365, și M. Zeelenberg și alții, Journal of Personality and Social Psychology 82(3), 2002, pp. 314-327; H. Shefrin, M. Statman, The Journal of Finance 40(3), 1985.