Lecția T10.3 · 3 din 6 · Strategia, testarea și jurnalul

Testarea pe date istorice (backtesting): capcanele și cum le eviți

Testarea pe date istorice aplică regulile unei strategii pe prețurile din trecut, ca să vezi cum s-ar fi descurcat. Rezultatul e credibil doar dacă regulile au fost fixate înainte, testate și pe date nefolosite la alegerea lor, cu toate firmele de atunci și cu costuri reale.

7 minIntermediarActualizat 29 octombrie 2026

Termenii din lecție

Raportul Sharpe: Cât câștig în plus ai primit pentru fiecare unitate de risc.
Alunecarea de preț (slippage): Diferența dintre prețul la care te așteptai și cel la care s-a executat ordinul.
Comisionul de tranzacționare: Ce te costă să cumperi, să vinzi și să ții acțiuni la un broker.
Scăderea maximă (drawdown): Cea mai mare cădere a prețului de la un vârf până la cel mai de jos punct de după.

Ce este testarea pe date istorice și eșantionul de test

Definiție

Ce sunt datele din eșantion și cele din afara lui?

Datele pe care alegi regulile și datele pe care le verifici.

Împarți istoricul în două. Pe prima parte (în eșantion) încerci și alegi regulile. A doua parte (în afara eșantionului) o ții deoparte și o folosești o singură dată, la final, ca pe un examen. Dacă te uiți la ea, schimbi regulile și testezi din nou, a devenit și ea parte din eșantion.

Pasul 1Scrii regulile

Intrare, ieșire, stop, mărimea poziției și costurile, înainte de primul test.

Pasul 2Testezi în eșantion

Alegi setările pe prima parte a istoricului și notezi câte variante ai încercat.

Pasul 3Verifici o dată

Rulezi regulile neschimbate pe datele ținute deoparte și accepți rezultatul, oricare ar fi.

Restul lecției e în abonament

Abonamentul deschide toate capitolele din Intermediar, Școala de trading, Psihologia investitorului și Avansat, cu exercițiile lor și repetițiile nelimitate.

Fă-ți cont gratuit

Supraoptimizarea: ce au arătat Bailey, Borwein, López de Prado și Zhu

David Bailey, Jonathan Borwein, Marcos López de Prado și Qiji Jim Zhu au publicat în 2014, în Notices of the American Mathematical Society, „Pseudo-Mathematics and Financial Charlatanism”. Ideea lor: dacă încerci destule variante ale unei strategii pe același istoric, cea mai bună va arăta excelent și din simplă întâmplare. Măsura folosită e raportul Sharpe anual: câștigul peste dobânda fără risc, împărțit la volatilitate.

45 de varianteCu doar 5 ani de date, autorii arată că nu ar trebui încercate mai mult de 45 de configurații independente: după atâtea, cea mai bună are în medie un Sharpe de 1 în test, chiar dacă nu are niciun avantaj real și Sharpe-ul ei așteptat în afara eșantionului e 0.
7 variantePe un test de doar 2 ani, ajung 7 configurații încercate ca cea mai bună să aibă în medie un Sharpe de 1, din întâmplare.
8.800 de combinațiiPe 1.000 de zile de prețuri generate la întâmplare, fără niciun efect real, au căutat cea mai bună regulă „sezonieră” (ziua de intrare, durata, stopul, direcția). Au găsit una cu un Sharpe anual de 1,27.

Concluzia lor: un test care nu spune câte variante au fost încercate nu poate fi judecat, iar cu cât s-au încercat mai multe, cu atât rezultatul cerut trebuie să fie mai mare. Autorii bănuiesc că supraoptimizarea e o mare parte din motivul pentru care multe fonduri sistematice nu se ridică la nivelul așteptărilor.

Survivorship bias, look-ahead bias și costurile uitate

Capcana	Ce înseamnă	Cum o eviți
Survivorship bias	testezi doar pe firmele care există azi, fără cele care au dat faliment sau au ieșit de pe bursă	folosești lista de firme de la fiecare dată din trecut, cu tot cu cele retrase
Look-ahead bias	regula folosește o informație care nu era cunoscută în momentul deciziei	verifici, pentru fiecare dată folosită, când a fost publicată
Costurile uitate	testul nu scade spread-ul, comisionul și alunecarea de preț	scazi costuri realiste, de preferat puțin mai mari decât cele de azi

Tyler Shumway (Journal of Finance, 1997) a arătat că în baza de date CRSP, folosită în multe studii pe acțiunile americane, lipseau randamentele de la retragerea de pe bursă pentru majoritatea firmelor scoase din motive negative, de exemplu faliment.

Iată un raport de test cum circulă pe forumuri. Fiecare frază are o problemă:

Testarea walk-forward: cum verifici o strategie pas cu pas

Definiție

Ce este testarea walk-forward?

Alegi setările pe o fereastră de date, le testezi pe perioada următoare, apoi muți fereastra mai departe.

Metoda e legată de numele lui Robert Pardo, care o descrie pe larg, cu un capitol întreg, în „The Evaluation and Optimization of Trading Strategies” (Wiley, 2008), ediția a doua a cărții lui din 1992, „Design, Testing and Optimization of Trading Systems”. Exemplu, cu date din 2014-2025: alegi setările pe 2014-2016 și le testezi pe 2017; apoi pe 2015-2017 și testezi pe 2018; și tot așa până la 2025. Adunate, cele nouă perioade de test arată cum s-ar fi descurcat strategia dacă ai fi refăcut alegerea în fiecare an, fără să vezi viitorul. Materialele CFA Institute numesc testarea pe ferestre mobile o aproximare a investiției reale.

2014-2016 → 2017alegi setările, apoi testezi anul următor
2015-2017 → 2018muți fereastra cu un an
…repeți
2022-2024 → 2025ultima fereastră

Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: D. H. Bailey, J. M. Borwein, M. López de Prado, Q. J. Zhu, „Pseudo-Mathematics and Financial Charlatanism: The Effects of Backtest Overfitting on Out-of-Sample Performance”, Notices of the American Mathematical Society, mai 2014 (și comunicatul AMS din 10 aprilie 2014); T. Shumway, „The Delisting Bias in CRSP Data”, Journal of Finance 52(1), 1997; R. Pardo, „The Evaluation and Optimization of Trading Strategies”, Wiley, ediția a doua, 2008 (capitolul „Walk-Forward Analysis”; prima ediție: „Design, Testing and Optimization of Trading Systems”, Wiley, New York, 1992); CFA Institute, lectura „Backtesting and Simulation”. Raportul de test și calculele de costuri sunt exemple ilustrative.