Lecția T10.2 · 2 din 6 · Strategia, testarea și jurnalul

Urmărirea trendului: dovezile din 137 de ani de date (1880-2016)

Urmărirea trendului înseamnă să cumperi piețele care au urcat în ultimele luni și să vinzi în lipsă pe cele care au scăzut. Un studiu AQR a simulat strategia pe 67 de piețe, din 1880 până în 2016, și a găsit-o pe plus în fiecare deceniu, după costuri presupuse, dar cu scăderi de până la 25% care au ținut perioade lungi.

6 minIntermediarActualizat 29 octombrie 2026

Termenii din lecție

Momentumul prețului: Cât a urcat sau a scăzut acțiunea în ultimele luni: forța mișcării.
Contractele futures: Înțelegerea de a cumpăra sau vinde ceva la o dată viitoare, la un preț fixat azi.
Scăderea maximă (drawdown): Cea mai mare cădere a prețului de la un vârf până la cel mai de jos punct de după.
Raportul Sharpe: Cât câștig în plus ai primit pentru fiecare unitate de risc.

Ce este urmărirea trendului (momentumul în timp)

Definiție

Ce face o strategie de urmărire a trendului?

Merge în direcția în care s-a mișcat prețul în ultimele luni.

Dacă petrolul a urcat în ultimul an, strategia îl cumpără. Dacă obligațiunile germane au scăzut, le vinde în lipsă, adică pariază pe o scădere în continuare. Pozițiile se refac la intervale fixe, de exemplu lunar, după aceeași regulă. Se tranzacționează de obicei prin contracte contractele futures, pe indici bursieri, obligațiuni, mărfuri și valute.

Lecția despre ROC și momentum a pomenit studiul lui Moskowitz, Ooi și Pedersen din 2012: pe 58 de contracte futures, randamentul din ultimele 1-12 luni a avut tendința să continue. Întrebarea firească a fost dacă efectul e doar o întâmplare a ultimelor decenii. Un studiu publicat în 2017 l-a căutat mult mai înapoi.

Restul lecției e în abonament

Abonamentul deschide toate capitolele din Intermediar, Școala de trading, Psihologia investitorului și Avansat, cu exercițiile lor și repetițiile nelimitate.

Fă-ți cont gratuit

Studiul AQR: 137 de ani, 67 de piețe

Brian Hurst, Yao Hua Ooi și Lasse Pedersen, de la firma de investiții AQR, au publicat „A Century of Evidence on Trend-Following Investing” în The Journal of Portfolio Management, în toamna lui 2017. Au reconstruit strategia lună de lună, din ianuarie 1880 până în decembrie 2016.

137 de aniianuarie 1880 - decembrie 2016, cu randamente lunare

67 de piețe29 de mărfuri, 11 indici bursieri, 15 piețe de obligațiuni, 12 perechi valutare

8 din 10dintre cele mai mari scăderi ale unui portofoliu 60/40 în care strategia a fost pe plus

Atenție

Cum a fost construită simularea?

Semnale pe 1, 3 și 12 luni, cu costuri și comisioane presupuse.

Fiecare piață primea un semnal din randamentul ei pe 1, 3 și 12 luni, în părți egale, iar portofoliul ținea o volatilitate țintă de 10% pe an. Din rezultate s-au scăzut comisioane ipotetice de fond, 2% pe an plus 20% din câștig, și costuri de tranzacționare presupuse de două ori mai mari în 1993-2002 și de șase ori mai mari în 1880-1992 decât estimarea pentru perioada recentă. Autorii scriu că nu pretind că strategia ar fi putut fi aplicată așa în anii 1880 și că estimările costurilor sunt foarte incerte.

Rezultatul principal: după costurile și comisioanele presupuse, strategia simulată a fost pe plus în fiecare deceniu. Luată piață cu piață, înainte de costuri și comisioane, a avut un randament mediu pozitiv pe toate cele 67 de piețe, cu un raport Sharpe mediu de circa 0,4. Corelațiile cu acțiunile și cu obligațiunile au fost mici, pe toată perioada și în fiecare deceniu.

Perioadele slabe ale urmăririi trendului

Pe plus în fiecare deceniu nu înseamnă fără dureri. Autorii scriu că strategia a avut scăderi importante, de până la 25%, care au ținut perioade lungi. Cine ar fi urmat-o ar fi stat mult timp fără un maxim nou al contului.

Autorii mai spun că strategia poate merge prost în scăderile foarte rapide, ca prăbușirea bursei din 1987: un semnal calculat pe luni întregi se poate întoarce prea târziu. Și că din toamna lui 2008 până la jumătatea lui 2014 corelațiile medii dintre piețe au crescut mult. Când piețele urcă și scad împreună, sunt mai puține trenduri cu adevărat diferite pe care strategia să parieze.

De ce urmărirea trendului are multe pierderi mici și câteva câștiguri mari

Regulile de trend taie repede tranzacțiile care nu pornesc și le țin pe cele care merg. Ca să se vadă forma rezultatelor, am făcut pentru lecție o simulare ilustrativă, nu un studiu: 400 de serii de prețuri generate la întâmplare (1.000 de zile fiecare, volatilitate zilnică de 1,5%, fără niciun trend real, fără costuri). Regula: cumperi când prețul închide peste cea mai mare închidere a celor 50 de zile dinainte, cu stopul la 3 × volatilitatea zilnică sub intrare, mutat în sus după fiecare maxim nou.

Simulare: aproape două treimi din tranzacții sunt pierderi, iar câștigurile mari sunt rare

Procentul de tranzacții pe intervale de rezultat, în simularea pe prețuri întâmplătoare: 25,2% pierd 1R sau mai mult, 21,5% pierd între 0,5R și 1R, 16,5% pierd mai puțin de 0,5R, 18,6% câștigă până la 1R, 9,2% între 1R și 2R, 4,3% între 2R și 3R, 3,6% între 3R și 5R și 1,2% peste 5R.

Lecțiile sunt educative. Nu sunt o recomandare de a cumpăra sau de a vinde. Investițiile au risc, poți pierde bani. Sursele: B. Hurst, Y. H. Ooi, L. H. Pedersen, „A Century of Evidence on Trend-Following Investing”, The Journal of Portfolio Management 44(1), toamna 2017 (perioada ianuarie 1880 - decembrie 2016, 67 de piețe, construcția și costurile, rezultatele pe decenii și pe piețe, Sharpe-ul mediu de circa 0,4 pe piață, scăderile de până la 25%, cele 8 din 10 perioade de criză, aplicabilitatea în anii 1880, 1987, corelațiile din 2008-2014); T. Moskowitz, Y. H. Ooi, L. H. Pedersen, „Time Series Momentum”, Journal of Financial Economics, 2012. Distribuția tranzacțiilor e o simulare ilustrativă făcută pentru această lecție, nu un studiu publicat (400 de serii aleatoare de câte 1.000 de zile, volatilitate zilnică de 1,5%, fără costuri).